Doamne, cine s-o învingă?
Ştiu, şi ţie ţi-a fost greu,
Când te-au răstignit pe tine
Nu ştiau de Dumnezeu.
Moartea nu ştie nimic,
Că-i frumos cerul albastru,
Ea-l răpeşte şi pe mic
Şi îl duce de la casă.
Doamne, cine s-o învingă?
De ce zilnic ea ne paşte.
Te rog, Doamne, eu cu rugă
Să mai fim aici în viaţă.
Moartea nu ştie nimic,
Că-i frumoasă primăvara,
Şi cel mare, şi-acel mic
Iubesc viaţa ca pe-o floare.
Doamne, cine s-o învingă?
Să trăim pe-acest pământ
Viaţa noastră-i o surpriză.
Suntem vii, moartea-i la rând!
Moartea nu ştie ce-i viaţa
Şi cum omul o iubeşte,
Cât trăim avem speranţă
Că pe noi ne ocoleşte.
Ce-i speranţa, ce e viaţa?
Nu mă lasă astfel gând,
De-ai făcut un pas la dreapta -
Vrei nu vrei, faci cu cel stâng.
Se afișează postările cu eticheta viaţa. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta viaţa. Afișați toate postările
sâmbătă, 7 mai 2011
Unde nu m-aş duce
Preţuiţi viaţa,
Preţuiţi-o mult,
Căci ea o singură dată
E lăsată pe-acest pământ...
Preţuiţi-o mult,
Căci ea o singură dată
E lăsată pe-acest pământ...
Unde nu m-aş duce,
Oricând mă întorc.
La casa mea scumpă
De care mi-i dor.
Mă-ntorc orişicând,
Când dorul m-apasă
La casa mea scumpă
Să-mi văd copilaşii.
Şi doru-mi de casă
Îmi vine mereu,
Deloc nu mă lasă
Şi plâng făr să vreu.
Acasă mă cheamă
Din nou nostalgia
Mă întorc în grabă
Copiii să-mi văd.
joi, 5 mai 2011
Secunda
În orişice secundă
pe întreg pământul
Un om viu se frânge,
pleacă-n infinit el!
Ce-ar fi ca secunda
să mai zăbovească?
omul să nu moară
Şi să mai trăiască!
Dar aşa-i secunda,
orologiul bate,
Clipa de te-ajunge,
nimic nu poţi face!
În orişice secundă,
pe întregul glob
Bucurie multă:
- se mai naşte-un om!
Ca apoi să crească,
să înveţe bine.
Şi să făurească,
binele în lume!
Să-nţeleagă multe
şi să pătimească.
Pe glob ce se-ntâmplă,
ce-i cu viaţa noastră?
Să iubească lumea
dată pe pământ.
Fiind cu raţiune
vrea să ştie mult!
Să-şi crească copiii,
buni şi înţelepţi
În viaţă să devină,
doar voinici, isteţi!
Şi doar când mai bine
le-nţelegi pe toate
Din nou clipa vine
orologiul bate!
Ca să-ţi amintească:
Omule, de-ajuns!
Te-ai născut în viaţă
şi-ai muncit prea mult!
Acum clipa-ţi vine
pe neaşteptate.
Ca să pleci, de unde
nimeni nu se-ntoarce!
După care iar din nou,
vine-o clipă-n viaţă
Se mai naşte încă-un om
pe glob să trăiască!
Aşa este legea vieţii,
este-o taină infinită...
Veşnic este, se roteşte-
cât va fi întreg pământul!
pe întreg pământul
Un om viu se frânge,
pleacă-n infinit el!
Ce-ar fi ca secunda
să mai zăbovească?
omul să nu moară
Şi să mai trăiască!
Dar aşa-i secunda,
orologiul bate,
Clipa de te-ajunge,
nimic nu poţi face!
În orişice secundă,
pe întregul glob
Bucurie multă:
- se mai naşte-un om!
Ca apoi să crească,
să înveţe bine.
Şi să făurească,
binele în lume!
Să-nţeleagă multe
şi să pătimească.
Pe glob ce se-ntâmplă,
ce-i cu viaţa noastră?
Să iubească lumea
dată pe pământ.
Fiind cu raţiune
vrea să ştie mult!
Să-şi crească copiii,
buni şi înţelepţi
În viaţă să devină,
doar voinici, isteţi!
Şi doar când mai bine
le-nţelegi pe toate
Din nou clipa vine
orologiul bate!
Ca să-ţi amintească:
Omule, de-ajuns!
Te-ai născut în viaţă
şi-ai muncit prea mult!
Acum clipa-ţi vine
pe neaşteptate.
Ca să pleci, de unde
nimeni nu se-ntoarce!
După care iar din nou,
vine-o clipă-n viaţă
Se mai naşte încă-un om
pe glob să trăiască!
Aşa este legea vieţii,
este-o taină infinită...
Veşnic este, se roteşte-
cât va fi întreg pământul!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)