Unde nu m-aş duce

Preţuiţi viaţa,
Preţuiţi-o mult,
Căci ea o singură dată
E lăsată pe-acest pământ...

Unde nu m-aş duce,
Oricând mă întorc.
La casa mea scumpă
De care mi-i dor.

Mă-ntorc orişicând,
Când dorul m-apasă
La casa mea scumpă
Să-mi văd copilaşii.

Şi doru-mi de casă
Îmi vine mereu,
Deloc nu mă lasă
Şi plâng făr să vreu.

Acasă mă cheamă
Din nou nostalgia
Mă întorc în grabă
Copiii să-mi văd.