Nucul mă întreabă

Satul meu în noapte
Şi cu lună plină
Nu odată-n şoaptă
Eu vorbesc cu tine.

Nucul nostru verde
Rotit din ogradă
Mă întreabă-adesea:
"Unde este mama?"

Ce pot eu răspunde
Unui foşnet veşnic:
"Că mama e una
Şi ea nu mai este?"

I-am răspuns că este
Că mama-i cu noi
Iar de nu-i alături -
Sufletu-i cu noi!

Iar în zori de zi
De nu se va trezi
O să ştim că-n viaţă
Mama-a obosit.