Un val alb de ceaţă
Trece peste sat,
Satu'-n depărtare
Pare-a fi uitat.
Satul în amurg
Lin se pierde-n zare,
Şi doar câinii buni
Singuratici latră.
Latră doar sunt câini
Şi ziua şi noaptea,
Simţind că stăpânul
Nu mai este-n viaţă!
Însă omul în viaţă
După cum noi ştim
Nu e singuratic
Pe acest pământ.
Doar în jur e lumea
Pe care-o iubeşti
De mai latră câinii
Mai vrei să trăieşti.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu